Ultima oara cand am vorbit, ne-am certat. Adevarul e ca asta facem de obicei, dar dupaia ne impacam de parca nu s-a intamplat nimic. Acum, cand nu am nimic de facut, pierd timpul uitandu-ma in gol pe fereastra, intrebandu-ma oare ce faci. Simt nevoia sa vorbesc cu tine cum nu am mai simtit niciodata, iar tot ce pot face este sa tac si sa indur.
Ma intreb daca stii ca te plac. Daca stii ca indiferent de lucrurile dureroase care le spui mereu, eu tot tin la tine. Sincer, am inceput sa cred ca m-am atasat de un miraj. Un miraj care este perfect in mintea mea. Un miraj care nu esti tu. Sper sa-ti revina mintea la cap si sa realizezi ca tu esti cel care a gresit. Ca in ultima vreme, cand ma arat suparata cu adevarat, e din cauza ta. Ti-as spune tot; toate secretele mele. Gandurile mele, visele, amintirile..dar nu pot. Si nu cred ca voi putea vreodata.
Nu te-am gasit. Tu, in schimb, ai facut-o. Dar degeaba.

1 comments:
E important să laşi anumite lucruri să treacă. Să le dai drumul. Să te desprinzi de ele. Oamenii trebuie să înţeleagă că nimeni nu trişează, uneori câştigăm, alteori pierdem. Nu aştepta să ţi se dea ceva înapoi, nu aştepta să ţi se recunoască efortul, să ţi se descopere geniul, să ţi se înţeleagă iubirea. Încheie nişte etape. Nu din orgoliu, din neputinţă sau mândrie, ci pur şi simplu pentru că acel lucru nu se mai potriveşte cu viaţa ta. Închide uşa, schimbă discul, fă curat în casă, şterge praful. Încetează să mai fii cine erai şi transformă-te în cine eşti!
Trimiteți un comentariu